În timp ce Europa își analizează mandatul privind vehiculele cu emisii zero pentru 2035, se confruntă cu o întrebare mai profundă: cum va conduce tranziția verde fără a-și pierde puterea industrială?

Motorul economic al Europei – industria auto – se confruntă cu o serie de dificultăți care îi amenință viitorul. Creșterea protecției externe și condițiile comerciale volatile fac planificarea mai imprevizibilă. Pe plan intern, ambițiosul cadru de reglementare al UE privind emisiile de CO₂ impune o schimbare tehnologică nesusținută de realitățile pieței sau tehnologice. Acest amestec toxic este mai mult decât o simplă provocare de tranziție pentru industria auto. Este un test care demonstrează dacă Europa își poate menține relevanța globală în timpul tranziției către un viitor mai sustenabil.

Realitatea de astăzi este gravă. Furnizorii se confruntă cu marje de profit reduse, iar întreprinderile mici și mijlocii se confruntă din ce în ce mai mult cu falimentul. Costurile  cu reglementările privind carbonul cresc, iar barierele comerciale se înmulțesc. Investițiile încetinesc, iar companiile își reconsideră amprenta în Europa în favoarea unor medii mai previzibile și mai rentabile. Pierderea locurilor de muncă nu mai este doar un risc - este o realitate care afectează mii de angajați din întregul lanț de aprovizionare, de la muncitori calificați în fabrici până la ingineri certificați. Atunci când energia, forța de muncă și conformitatea cu reglementările sunt toate la un preț ridicat, trebuie să ne întrebăm: ce avantaj competitiv oferă Europa?

Între timp, tensiunile geopolitice escaladează. O serie de noi tarife americane au perturbat deja fluxurile comerciale, în timp ce relațiile cu China sunt marcate de condiții de concurență echitabile și de preocupări legate de dependența lanțului de aprovizionare. Restricțiile de export impuse de China asupra materiilor prime critice , inclusiv a pământurilor rare esențiale pentru vehiculele electrice, subliniază cât de vulnerabilă este, de fapt, autonomia industrială a Europei.

Acesta nu este nimic mai puțin decât un semnal de alarmă. Fără un răspuns bine coordonat, Europa riscă să fie prinsă între o exagerare a politicilor și perturbări ale comerțului global. Recenta reducere a penalităților pentru emisiile de CO₂ pentru producătorii auto este binevenită, dar temporară. Nu poate stabili o traiectorie de reglementare care riscă să submineze inovația și investițiile în viitor.

Planul de acțiune pentru industria auto, prezentat de Comisia Europeană în martie, recunoaște importanța strategică a sectorului. Însă intențiile bune nu sunt suficiente. Dialogurile strategice recente trebuie acum să ducă la acțiuni strategice. Ceea ce este pe masă până acum nu are perspectiva, amploarea și ambiția necesare pentru a asigura poziția de lider industrial a Europei în deceniile următoare. Aceasta va însemna mai puține oportunități pentru tinerii europeni de a găsi locuri de muncă, o creare mai redusă de valoare în cadrul pieței unice UE și, în cele din urmă, mai puține venituri fiscale pentru statele membre ale UE.

Pentru a schimba cursul, trei lucruri sunt esențiale:

1. Validarea acordurilor comerciale și restabilirea relațiilor comerciale cheie

Trebuie să restabilim condiții de concurență echitabile în relația comercială cu China și să asigurăm acces reciproc pe piață în condiții echitabile. Un acord comercial echilibrat între UE și SUA va fi esențial pentru ambele părți; represaliile ar trebui să fie țintite și să servească doar la creșterea șanselor unui rezultat negociat. Escalada prelungită a tarifelor nu va face decât să alimenteze instabilitatea și trebuie să evităm să lovească predominant companiile europene de două ori. În cele din urmă, să sprijinim diversificarea prin ratificarea și negocierea acordurilor comerciale, inclusiv a acordului Mercosur.

2. Adoptarea unei abordări deschise din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește reglementarea emisiilor de CO₂

Aceasta include susținerea combustibililor sustenabili, a tehnologiilor pe bază de hidrogen și a soluțiilor hibride, alături de vehiculele electrice cu baterie (BEV). Impunerea unei singure soluții tehnologice riscă să le omită pe celelalte. BEV-urile sunt esențiale, dar nu exclusive. Regulile excesive pentru piață, limitează inovația și cresc costurile. Producția de BEV și PHEV în 2025 este acum prognozată să scadă cu peste 1,25 milioane de unități față de așteptările de acum doar doi ani - parțial din cauza incertitudinii din punct de vedere al reglementărilor și al taxelor.

3. Ancorarea ambiției climatice în realitatea industrială

Obiectivele climatice UE trebuie atinse în tandem cu asigurarea capacității industriale și a lanțurilor de aprovizionare. Fie că este vorba de baterii, motoare pentru vehicule electrice sau motorul cu ardere internă modernizat. Autonomia strategică depinde de pluralitatea tehnologică și de reziliență. CLEPA și membrii săi se angajează să colaboreze cu instituțiile UE pentru a crea o tranziție verde care să fie nu doar inteligentă din punct de vedere climatic, ci și viabilă din punct de vedere economic și competitivă la nivel global.

Deciziile luate acum vor defini locul Europei în ordinea mondială industrială. Să ne asigurăm că nu ne uităm înapoi, în 2035, întrebându-ne: de ce am pierdut ceea ce aveam puterea să protejăm?